Adevărul despre viața pe alte planete – și ce înseamnă asta pentru oameni
Există unele descoperiri științifice care fac mult mai mult decât să ne avanseze cunoștințele: ele creează o schimbare în psihicul nostru, arătându-ne amploarea Universului și locul nostru în el.
Un astfel de moment a fost atunci când navele spațiale au trimis pentru prima dată imagini ale Pământului. Un alt moment este descoperirea vieții pe o altă lume, un moment care s-a apropiat puțin mai mult astăzi, odată cu vestea că semne ale unui gaz — care pe Pământ este produs de organisme marine simple — au fost găsite pe o planetă numită K2-18b.
Acum, perspectiva descoperirii reale a vieții extraterestre — ceea ce ar însemna că nu suntem singuri în Univers — nu mai pare departe, potrivit omului de știință care conduce echipa ce a făcut această detecție.
„Aceasta este, practic, cea mai importantă întrebare fundamentală și s-ar putea să fim pe punctul de a răspunde la ea”, spune prof. Nikku Madhusudhan de la Institutul de Astronomie al Universității Cambridge.
Dar toate acestea ridică și mai multe întrebări, inclusiv: dacă vom descoperi viață pe o altă lume, cum ne va schimba asta ca specie?
Farfurii zburătoare și extratereștri SF
Strămoșii noștri au creat de mult povești despre ființe care ar putea locui în ceruri. La începutul secolului XX, astronomii credeau că pot vedea linii drepte pe suprafața marțiană, ceea ce a alimentat speculațiile că una dintre cele mai apropiate planete de noi ar putea găzdui o civilizație avansată – idee care a dus la o cultură bogată de science fiction, cu farfurii zburătoare și extratereștri verzi.
Era o perioadă în care guvernele occidentale alimentau frica față de răspândirea comunismului, astfel că vizitatorii din spațiu erau deseori reprezentați ca amenințări, aducând pericol mai degrabă decât speranță.
Dar decenii mai târziu, ceea ce a fost descris drept „cea mai puternică dovadă de până acum” a vieții pe o altă lume nu vine de la Marte sau Venus, ci de pe o planetă aflată la sute de trilioane de kilometri distanță, care orbitează o stea îndepărtată.
Provocarea cercetării vieții extraterestre
O parte din dificultatea în a căuta viață extraterestră este să știi unde să cauți.
Până relativ recent, NASA s-a concentrat asupra lui Marte, dar asta a început să se schimbe în 1992, odată cu descoperirea primei planete care orbitează o altă stea în afara sistemului nostru solar.
Deși astronomii bănuiau că există alte lumi în jurul stelelor îndepărtate, până atunci nu exista dovadă. De atunci, aproape 6.000 de exoplanete au fost descoperite.
Multe sunt giganți gazoși, ca Jupiter sau Saturn. Altele sunt prea fierbinți sau prea reci pentru a susține apă lichidă – considerată esențială pentru viață.
Dar multe sunt în ceea ce astronomii numesc „Zona lui Goldilocks”, unde distanța față de stea este „exact cum trebuie” pentru a permite existența vieții. Prof. Madhusudhan crede că ar putea exista mii astfel de planete doar în galaxia noastră.
Tehnologii uluitoare
Odată cu descoperirea acestor exoplanete, oamenii de știință au început să dezvolte instrumente pentru a analiza compoziția chimică a atmosferelor lor – o ambiție uluitoare, unii ar spune îndrăzneață.
Ideea era să captureze o cantitate infimă de lumină stelară care trece prin atmosferele acestor lumi îndepărtate și să o studieze în căutarea „amprentelor chimice” ale moleculelor care, pe Pământ, pot fi produse doar de organisme vii – așa-numitele biosignături.
Și au reușit să dezvolte astfel de instrumente, atât pentru telescoape spațiale, cât și pentru cele de la sol.
Telescopul Spațial James Webb (JWST) al NASA, care a detectat gazul de pe planeta K2-18b, este cel mai puternic telescop construit vreodată, iar lansarea sa din 2021 a generat entuziasm că în sfârșit omenirea ar putea fi aproape de descoperirea vieții.
Totuși, JWST are limite – nu poate detecta planete îndepărtate la fel de mici ca Pământul sau care sunt prea aproape de stelele lor, din cauza luminii puternice.
De aceea, NASA plănuiește Observatorul Lumilor Locuibile (HWO), programat pentru anii 2030, capabil să observe atmosferele unor planete asemănătoare Pământului.
Tot în acest deceniu va deveni operațional și Telescopul Extrem de Mare (ELT) al Observatorului European de Sud, situat în deșertul din Chile. Cu o oglindă de 39 de metri în diametru, ELT va putea observa detalii atmosferice mult mai fine decât orice instrument anterior.
Descoperiri și mai multe întrebări
Prof. Madhusudhan speră ca, în următorii doi ani, să aibă suficiente date pentru a demonstra categoric existența biosignăturilor în jurul planetei K2-18b.
Dar chiar dacă va reuși, descoperirea nu va duce automat la o sărbătoare globală – ci va deschide o nouă dezbatere științifică intensă: este posibil ca acele biosignături să fi fost produse și prin procese non-vii?
Totuși, pe măsură ce se vor colecta mai multe date și chimia nu va putea oferi explicații alternative, consensul științific se va orienta treptat spre ideea că viața extraterestră există, susține prof. Catherine Heymans de la Universitatea Edinburgh.
„Cu mai mult timp petrecut pe telescoape, astronomii vor obține o viziune mai clară asupra compozițiilor chimice. Nu vei ști sigur că este viață. Dar dacă vei vedea semnele acestea în sisteme multiple, nu doar pe o singură planetă, încrederea noastră va crește.”
Viață în sistemul nostru solar?
O descoperire și mai clară ar fi găsirea vieții în propriul nostru sistem solar cu ajutorul sondelor spațiale robotizate.
Orice microorganism ar putea fi analizat, poate chiar adus pe Pământ, oferind o dovadă incontestabilă care ar reduce rezistența comunității științifice.
Argumentele științifice pentru existența (actuală sau trecută) a vieții în sistemul nostru solar s-au întărit în ultimii ani, astfel că mai multe misiuni sunt în pregătire.
Roverul ExoMars al Agenției Spațiale Europene, programat pentru lansare în 2028, va fora sub suprafața marțiană în căutarea semnelor de viață. Din cauza condițiilor dure, este mai probabilă descoperirea unor fosile.
Misiunea chineză Tianwen-3, planificată tot pentru 2028, va colecta mostre marțiene și le va aduce pe Pământ în 2031.
NASA și ESA au misiuni către lunile înghețate ale lui Jupiter, pentru a vedea dacă sub calotele de gheață se ascund oceane.
Totuși, aceste nave nu sunt concepute pentru a detecta viața propriu-zis. Ele pregătesc terenul pentru viitoare misiuni. „Este un proces lung și lent”, spune prof. Michele Dougherty de la Imperial College London.
NASA mai pregătește și o sondă numită Dragonfly, care va ateriza în 2034 pe Titan, luna lui Saturn – un loc cu lacuri și nori din substanțe bogate în carbon, într-o atmosferă portocalie, care amintește de versul The Beatles: “Lucy in the Sky with Diamonds”.
Omenirea, mai puțin specială?
Dacă vom găsi forme de viață simple, nu este nicio garanție că există și forme de viață complexe.
Prof. Madhusudhan crede că viața simplă ar putea fi „destul de comună” în galaxie.
„Dar trecerea de la viață simplă la una complexă este un pas uriaș și nu știm ce condiții îl fac posibil. Iar de acolo până la viață inteligentă este un alt pas uriaș.”
Dr. Robert Massey, director adjunct al Royal Astronomical Society, este de acord că apariția vieții inteligente este mult mai puțin probabilă decât a celei simple.
„Pe Pământ a fost nevoie de foarte mult timp pentru ca viața multicelulară să evolueze. Întrebarea este dacă acest lucru a fost posibil doar în condițiile Pământului, sau se poate întâmpla oriunde.”
El crede că descoperirea vieții, chiar și a uneia simple, ar fi un nou pas în diminuarea poziției noastre centrale în Univers.
Mai aproape unii de alții
Prof. Dougherty, pe de altă parte, consideră că o astfel de descoperire ne-ar ajuta din punct de vedere științific și spiritual.
„Descoperirea vieții, chiar și simple, ne-ar oferi o înțelegere mai bună asupra modului în care am evoluat. Pentru mine, ne-ar ajuta să ne înțelegem locul în Univers.”
„Dacă vom ști că există viață în altă parte, asta mi-ar aduce o formă de liniște – știind că facem parte din ceva mai vast, ne-ar face mai mari.”
Niciodată până acum oamenii de știință nu au căutat atât de intens viață pe alte lumi și nu au avut instrumente atât de performante.
Mulți dintre ei cred că este o chestiune de când, nu de dacă, vom descoperi viața extraterestră.
Și, în loc să aducă frică, această descoperire va aduce speranță, spune prof. Madhusudhan.
„Când ne vom uita la cer, nu vom vedea doar obiecte fizice – stele și planete – ci un cer viu. Impactul social va fi imens. Va schimba fundamental modul în care ne privim pe noi înșine și unii pe alții. Orice barieră – lingvistică, politică, geografică – va dispărea, pentru că vom realiza că suntem toți una. Și asta ne va apropia.”
„Va fi un nou pas în evoluția noastră.”
Despre autor
