SănătateUltimele articole

Diferite moduri de a avea grijă de creierul tău

Creierul este format din aproximativ o sută de miliarde de neuroni, celule care primesc și trimit semnale către și de la creier și sistemul nervos. Este descurajant să credem că această greutate de trei lire în interiorul capului deține toate aceste celule, plus buzunare de memorie, emoții, gânduri, și idei. Și în timp ce cercetăm modalități de a ne îmbunătăți sănătatea fizică, tractul digestiv și alergarea noastră de cinci mile, ce facem pentru a avea grijă de creierul nostru?

A avea grijă de creierul tău înseamnă să ai grijă de sănătatea ta fizică, mentală și emoțională. Iată 21 de moduri de a face doar asta!

Ieși afară

Peste jumătate din populația lumii trăiește în centre urbane – un număr de așteptat să crească la peste 65 la sută până în anul 2050. Și într-o lume din ce în ce mai urbanizată, din ce în ce mai puțini dintre noi petrecem timp în aer liber în spații verzi, cum ar fi parcurile și pădurile.

Dar chiar și o excursie rapidă într-un parc al orașului sau într-un centru de conservare suburban poate avea un efect pozitiv asupra bunăstării, atitudinii și, în cele din urmă, a creierului.

Un studiu condus de cercetătorii japonezi de la Universitatea Chiba a trimis 84 de subiecți pe plimbări în natură, în timp ce același număr de oameni au făcut o plimbare în mediul urban. Rezultatul? Cei expuși la verdeață și aer proaspăt au înregistrat o scădere cu 16% a cortizolului, hormonul stresului. Alte cercetări arată că expunerea la natură diminuează sentimentele de anxietate și, de asemenea, ajută memoria și gândirea profundă.

Poate că Lee Kuan Yew, fostul premier al Singapore, a avut dreptate când a spus: „O junglă de beton distruge spiritul uman”.

Citește și  Kate&William- secrete pe care poate nu le știai despre celebrul cuplu regal

Exersează și provoacă-ți creierul

Vorbind cu tine însuți sau folosind mâna non-dominantă pentru a finaliza o sarcină poate face sa te simti că faci o prostie, dar cercetările arată că modificarea rutinei de zi cu zi poate ajuta la menținerea creierul ascuțit. Punerea creierul tău prin noi experiențe care folosesc simțurile poate deschide căi neuronale.

Studiile arată că comutarea situațiilor, cum ar fi rutina de dimineață, mersul pe jos sau modul în care finalizați o sarcină, se poate extinde și exercita zone mari ale cortexului cerebral, care controlează procesarea informațiilor și conștiința. Chiar și încercarea unei noi rețete poate îmbunătăți funcția cognitivă, menținând creierul de pe pilotul automat.

Puzzle-urile, cum ar fi sudoku, provoacă creierul în moduri diferite, bazându-se pe abilitățile de rezolvare a problemelor și terminând cu un sentiment de realizare.

Testează-ți memoria

Ai uitat cine a jucat acel personaj în filmul tău preferat? Nu-ți amintești unde ți-ai pus cheile? Odată cu apariția internetului, a smartphone-urilor și a oricărui alt progres tehnologic omniprezent al acestui secol, bazându-te pe memorie pare aproape inutil.

Dar provocarea creierului de a-ți aminti evenimente, oameni, cuvinte și situații poate face mai mult decât să-ți impresionezi prietenii. în cele din urmă îți poate îmbunătăți și inteligența.

Amintirile sunt procesate și stocate în întregul creier. Memoria pe termen scurt, sau informațiile necesare doar temporar, activează lobul prefrontal, în timp ce hipocampul ajută la sortarea memoriei pe termen mai lung.

Există o multitudine de moduri de a vă îmbunătăți memoria, de la utilizarea dispozitivelor mnemonice și exercițiile fizice mai mult până la consumul de afine și asigurându-vă că dormiți suficient.

Citește și  Inteligența artificială poate diagnostica demența într-o zi

Un alt mod? Quizzing-te. Testându-te pe numele oamenilor pe care i-ai întâlnit sau pe capitalele orașelor străine, forțezi părți ale creierului să iasă din zona lor proverbială de confort.

Învață o limbă nouă

Se estimează că între 60 și 75 la sută din populația lumii vorbește cel puțin două limbi , ceea ce face dificil de crezut că a existat o perioadă în istoria Americii de Nord când multilingvismul a fost inexistent.

În ultima jumătate de secol, însă, această perspectivă s-a schimbat. O scanare a creierului unui multilingvist arată semnificativ mai multă materie cenușie decât cea a unui monolingvist, relatează BBC. Deoarece creierul lucrează în mod constant, folosind o limbă în timp ce îl suprimă pe celălalt, cortexul cingulat anterior (ACC), care acționează ca un fel de centru de control, este exercitat ca un mușchi.

Persoanele bilingve și multilingve sunt, de asemenea, reputate a fi mai empatice și au abilități mai bune de rezolvare a problemelor decât cele care vorbesc doar o singură limbă.

Aplicații precum Duolingo apelează la abilitățile de memorie și de retenție pentru a ajuta la învățarea elementelor de bază ale unei noi limbi, dar conexiunea este esențială. Vizionarea unui film într-o limbă străină sau angajarea într-o conversație cu cineva care vorbește limba în cauză nu numai că face jogging cu părțile din memoria ta asociate cu ceea ce ați învățat, dar, de asemenea, vă învață nuanțe lingvistice și intonații care nu se găsesc într-o carte sau într-o aplicație.

Citeste (totul si orice)

Fie că ești absorbit într-o serie fantasy multibook sau într-o carte de auto-ajutorare inspirată, actul lecturii face minuni pentru creier.

Citește și  SUA a aprobat folosirea medicamentului Remdesivir contra Covid-19

Citirea zilnică s-a dovedit a încetini declinul cognitiv și a ajuta memoria, protejându-ne abilitățile de gândire, potrivit Fisher Center for Alzheimer’s Research Foundation. De fapt, cei care se angajează în mod regulat în activități de stimulare mentală, cum ar fi cititul și scrisul, sunt mai puțin înclinați să fie afectați de demență la bătrânețe.

Când vine vorba de ceea ce citești, ficțiunea are un avantaj interesant. Dr. Keith Oatley, romancier și profesor emerit de psihologie cognitivă la Universitatea din Toronto, a declarat pentru New York Times, în 2012, că citirea ficțiunii vă permite să înțelegeți cum funcționează lumea socială și cum să cultivați empatia.

Evitați stresul

O situație stresantă pe termen scurt nu este dăunătoare. Eliberează adrenalină, iar creierul tău trece în alertă ridicată. Hipotalamusul, situat la baza creierului, apoi trimite semnale glandelor pituitare, călătorind în fluxul sanguin către cortexul suprarenal, eliberând cortizolul hormonului de stres.

Stresul pe termen lung și în curs de desfășurare, cu toate acestea, face ravagii asupra creierului și a sistemului nervos.

Un studiu publicat de oamenii de știință de la Universitatea din Berkeley a constatat că stresul cronic provoacă probleme pe termen lung în creier, uneori ducând la boli mintale și dizabilități de învățare.

Studiul a examinat hipocampul, centrul de emoție și memorie al creierului, sugerând că expunerea continuă la stres oprește creșterea de noi celule nervoase.

Stresul este inevitabil, dar poate fi gestionat într-o multitudine de moduri, de la exerciții fizice, râsete, ascultarea muzicii sau petrecerea timpului cu prietenii.

 

 

Despre autor

Related posts
SănătateUltimele articole

Dieta japoneză sau secretele postului în stil japonez

În bestsellerul său „Arta japoneză a postului”, Dr. Nagumo promite pierderea în…
Read more
MondenUltimele articole

Starul Hairy Bikers, Dave Myers, a murit la vârsta de 66 de ani

Dave Myers a anunțat pentru prima dată că a avut cancer în mai 2022 și, ulterior, a fost supus…
Read more
SănătateUltimele articole

Trei băuturi pe care să le bei dimineața pentru a-ți proteja ficatul, potrivit unui gastroenterolog

Sezonul de iarnă înseamnă, pe lângă viroze, frig și viruși, supraalimentare, ceea ce ne poate…
Read more
Newsletter
Become a Trendsetter
Sign up for Davenport’s Daily Digest and get the best of Davenport, tailored for you.